Cel puțin 10 motive să consumi alge marine ACUM

Algele marine (cunoscute și ca “iarbă de mare”) sunt asemănătoare plantelor. Se găsesc în mări și oceane. Nu au rădăcini și au o proprietate foare interesantă - se hrănesc de la soare, folosind energia soarelui pentru a-și produce propria hrană prin fotosinteză.

Acest lucru este posibil cu ajutorul pigmentului pe care diferitele tipuri de alge marine îl conțin; de exemplu: clorofilă (care dă culoarea verde), ficocianina (care dă culoarea albastră), ficoeritrina  (care dă culoarea roșie), fucoxantina (care dă culoarea brună).

Există foarte multe specii de alge marine, 70% din biomasa marilor și oceanelor este alcătuită din alge care formează fitoplancton, acesta stănd la baza nutriției celorlalte organisme marine (raci, moluște, pești și mamifere acvatice).

Algele conțin niveluri ridicate de calciu, fier, vitaminele A, C, D, E și K, potasiu (conțin mai mult potasiu decât bananele), seleniu și magneziu.

Reprezintă una dintre cele mai bune surse naturale de iod, care lipsește din majoritatea altor alimente și este esențial pentru o funcționare sănătoasă a glandei tiroide.

Au un conținut ridicat de fibre, tonifică și stimulează activitatea glandelor endocrine (în special tiroida , hipofiza și pancreasul).

Sunt un remediu excelent pentru gușă, ajută la întărirea sistemului imunitar și la îmbunătățirea memoriei.

Ajută, de asemenea, în controlul greutății corporale, inhibând senzația de foame.

În jurul anului 1660, în Japonia, a fost descoperit un produs organic cu putere de gelifiere foarte mare, extras din alge marine roșii, numit “kanten” (cunoscut și sub denumirea de “agar-agar”) și folosit în alimentație în locul gelatinei.

Datorită conținutului ridicat de fibre,  agar-agar adaugă masă scaunului și ajută la eliminarea lui.

Creșterea aportului de fibre este una dintre cele mai eficiente metode de a trata constipația și de a avea un scaun regulat. De asemenea, fibrele ajută împotriva tulburărilor gastrointestinale, hemoroizilor, ulcerelor intestinale și chiar simptomelor de reflux acid.

Pe lângă promovarea regularității și a sănătății digestive, unele studii au descoperit, de asemenea, că un conținut ridicat de fibre de agar-agar ar putea fi benefic atunci când vine vorba de menținerea taliei suple.

Acest lucru se datorează faptului că fibra se deplasează lent prin tractul digestiv, promovând sațietatea și reducând pofta de mâncare.

În țările orientale și în cele nordice algele marine reprezintă un ingredient de baza al alimentației.

Se pot folosi în salate, supe, pentru sushi , la aperitive.

Sub formă de pulbere (de exemplu, spirulina), se poate adăuga în diverse amestecuri la micul dejun (în smoothie sau diverse budinci).

Pe lângă spirulină, alte tipuri de alge sunt: chiorella care conține mai mult fier, zinc, vitamina B2, magneziu și acizi grași Omega 3 decât spirulina. Conține tot lanțul de aminoacizi esențiali pe care organismul nu îi poate produce, reprezentând un substitut ideal în alimentația veganilor și vegetarienilor.  

Kombu este un alt tip de algă, cu o culoare maro și care abundă în vitamine, antioxidanți, minerale și grăsimi sănătoase. Se găsește sub formă proaspătă, uscată sau sub formă de pulbere. 

Iată ce face spirulina pentru sănătatea ta și de ce este recomandat să cosumi în mod regulat această algă.

Are o culoare verde albăstruie și este o sursă excelență de nutrienți, cu efecte benefice asupra corpului cât și a minții, fiind consumată încă de pe vremea aztecilor.

Spirulina este bogată în aminoacizi, vitamine, minerale și antioxidanți.

Combate acțiunea radicalilor liberi și protejează împotriva efectelor inflamatorii, inclusiv a cancerului.

Acesteia i se atribuie proprietăți precum accelerarea metabolismului, scăderea colesterolului, scăderea în greutate, dar și tratarea unor tulburări de natură psihică precum anxietatea, depresia ori deficitul de atenție.

Așadar, consumul de spirulină are un puternic efect antiinflamator.

Spirulina poate fi o sursă importantă de proteine, vitamine și minerale pentru persoanele cu intoleranță la gluten și boală celiacă.  

Spirulina este o sursă importantă de proteine, dar și acizi grași esențiali, minerale precum fier, magneziu, calciu, potasiu, crom, fosfor - care se află în fiecare celulă din organism și lucrează cu calciul pentru a menține densitatea osoasă, seleniu și este o sursă excelentă de fier (de 10 ori mai mare decât alte alimente bogate în fier). 

Spirulina poată fi consumată atât sub formă de capsule, cât și sub formă de pudră.

Dacă alegi spirulina sub formă de pudră, iată cum o poți consuma: dizolvă o linguriță de pudră de spirulină într-un pahar cu apă sau adaugă în smoothie-ul pe care îl bei dimineața. Poți folosi spirulina la prepararea deșerturilor, în salate, piureuri de legume și supe-creme.

Dacă nu ai mai consumat până acum și dacă iei anumite medicamente pentru diverse afecțiuni, este bine să discuți cu medicul tău despre interacțiunile posibile ce pot să apară între spirulina și medicamentele pe care le iei în prezent, înainte de a lua acest tip de suplimente.

Spirulina cauzează rareori reacții adverse, dar efectele secundare potențiale includ dureri de cap, dureri musculare, transpirație și insomnie.  În cazul persoanelor cu boli autoimune (scleroză multiplă, lupus, artrită reumatoidă și altele), algele albastre-verzi ar putea determina sistemul imunitar să devină și mai activ, iar din această cauză, pot să se agraveze simptomele acestor afecțiuni.