Sindromul impostorului: ce este și 4 metode testate prin care scapi de el de fiecare dată!

CUPRINS:

1.   Ce este sindromul impostorului?

2.   Semne ale sindromului impostorului. Cum le ecunoști?

3.   Tipuri de impostori

4.   Cum să scapi de sindromul impostorului

Sindromul Impostorului

1. Ce este sindromul impostorului?

Peste 70% din populația adultă a lumii se pare că are un “prieten” comun – un impostor care este prezent constant în mințile și viața acestora. Iar acest impostor îi determină pe cei care suferă de acest sindrom să se îndoiască de calitățile pe care le au, de realizările lor și au o teamă interiorizată permanent că vor fi demascați ca impostori, ca niște persoane care nu merită succesul pe care îl au.

La sfârșitul anilor 1970, două cercetătoare Dr. Pauline R. Clance și Dr. Suzanne A. Imes au menționat pentru prima dată acest termen “sindromul impostorului” pentru a descrie un tip de comportament pe care l-au observat la femeile care aveau de fapt performanțe profesionale deosebite. Ulterior, cercetările au fost extinse și s-a constatat că atât bărbații cât și femeile pot experimenta asemenea comportamente la un moment dat în cariera lor.

2. Semne ale sindromului impostorului. Cum le recunoști?

Sunt mulți oameni care la un moment dat nu se pot bucura de succesul avut – indiferent de recunoașterea publică, de certificări, de ce realizări au obținut de-a lungul timpului. 

Sunt vedete internaționale care au declarat că nu cred că succesul pe care l-au obținut la un moment dat este real, că se pot trezi în orice moment cu cineva care să descopere că nu sunt suficienți de buni, să le ia Oscarul înapoi – da! sunt actori precum Kate Winslet, Tom Hanks, Natalie Portman, Emma Watson, Ryan Raynolds, până și Merryl Streep care au declarat de-a lungul timpului că au avut la un moment  dat asemenea gânduri.

De multe ori, cei care suferă de sindromul impostorului atribuie acest succes altor factori – precum norocul sau factori care nu sunt în controlul lor – în loc de a a realiza că succesul este datorat muncii lor intense, implicării, efortului făcut sau propriului nivel de inteligență.

Cea mai mare teamă a acestor oameni este ca cei din jur să nu descopere că de fapt ei nu au acele abilități, că nu sunt suficient de inteligenți sau de competenți așa cum par a fi.

De ce se întâmplă asta? Ei bine, cercetătorii au un răspuns – se pare că acești oameni au o stimă de sine foarte scăzută și au un perfecționism dus la extrem.

Eu cred că acest impostor este inamicul nostru numărul 1, pune câteodată stăpânire pe gândurile noastre – că nu suntem suficient de buni, că nu suntem pregăti, ce vor spune cei din jur dacă vor vedea că nu sunt atât de bun pe cât cred ei că sunt.

Și atunci, ce faci? Te oprești în loc, încă un an și încă un an, încercând să duci la un perfecționism nesănătos tot ceea ce faci, nu lași să se vadă că ești de fapt vulnerabil și autentic. Și, apropo, vulnerabilitatea și autenticitatea sunt unele dintre cele mai apreciate calități ale unui lider..

3. Tipuri de impostori

În cartea scrisă de Dr. Valerie Young cu privire la sindromul impostorului și de ce oamenii competenți suferă de sindromul impostorului, aceasta a identificat 5 tipologii de comportament, și anume:

Perfecționistul    

Cel care are tendința să ducă totul la extrem, să acorde foarte multă atenție la detalii, să facă totul perfect, se poate regăsi în categoria celor care suferă de acest sindrom al impostorului. Perfecționistul își setează obiective foarte îndrăznețe, îi este teamă constantă de eșec, simte nevoia de control, de a face de multe ori singur anumite activități, precum și nevoia ca tot ceea ce face să fie 100% perfect. De multe ori, cel care se încadrează în această tipologie, nu reușeste să se bucure de succesul avut deoarece crede că ar fi putut avea rezultate și mai bune decât cele pe care le-a obținut.

Super eroul

De multe ori, cel care suferă de sindromul impostorului se provoacă să muncească din ce în ce mai mult, își asumă sarcini din ce în ce mai dificile, vrea să arate celorlalți că te poți baza pe el, de regulă nu deleagă sarcini și nu caută ajutor sau sprijin de la ceilalți. În realitate, acest tip de comportament ascunde de fapt o nesiguranță pe care o are și sarcinile suplimentare pe care și le asumă îi pot afecta atât pe ei cât și pe cei din jurul lor.

Geniul nativ

El își setează mental niște obiective irealizabile, tinde către auto-depășire constantă, la fel ca tipul perfecționist, însă nu numai că se judecă atunci când așteptările nu au fost îndeplinite dar se judecă și atunci când o parte din aceste obiective sunt îndeplinite din prima încercare. Te poți recunoaște în această categorie atunci când nu ești confortabil cu ideea că ai putea să obții îndrumare din partea altei persoane mai experimentate crezând că tu le faci cel mai bine, dar și atunci când eviți provocări noi de teamă că nu vei obține rezultatele deosebite la care te aștepți.

Singuraticul sau individualistul  

Este în regulă să fii independent dar nu până într-acolo încât să refuzi ajutorul celor din jur, doar pentru a demonstra că ai putut să realizezi și singur ce ți-ai propus. Te recunoști în această tipologie dacă de regulă îți place să lucrezi mai mult de unul singur și nu în echipă, când îți spui că nu ai nevoie de ajutorul nimănui că te descurci și singur, când ai impresia că cei din jurul tău mai mult încurcă lucrurile și mai bine le faci tu singur.

Expertul

Este cel care crede că nu știe niciodată suficient, îi este frică că va fi demascat la un moment dat ca fiind neexperimentat sau că nu stăpânește un anumit subiect.  Este cel care caută tot timpul să se perfecționeze, să mai facă un curs de pregătire pentru a-și îmbunătăți abilitățile, cel care simte că – deși este în același rol de foarte mult timp, încă are impresia că nu știe suficient de bine ce are de făcut.

4. Cum să scapi de sindromul impostorului

Sindromul impostorului te poate opri din a-ți realiza propriile visuri sau obiective. Care ar fi soluția? La fel ca la orice teamă sau frică, soluția cea mai la îndemână ar fi să recunoști, să confrunți acest aspect. Sunt 3 mituri pe care vreau să le demontez, și anume:

1)  Mitul că ”sunt alții mai buni sau mai calificați decât mine. Să ne gândim la Simona Halep, de exemplu. Așa este, Simona este mult mai bună la tenis decât mulți dintre noi la un loc. Dar de ce te-ar împiedica asta să vorbești despre Simona și despre reușitele ei? De ce nu ai face asta în fața unor copii pentru a-i inspira să joace tenis și să dea la rândul lor ce este mai bun din ei? De ce nu ai găsi o nișă în care ești foarte bun și să aduci în avantajul tău ce fac alții cel mai bine?

2)  Mitul că “oare merit eu atât de mult? Vor plăti oare oamenii atât de mult pentru ce produc? Dacă oamenii nu vor cumpăra, voi resimți asta ca pe un eșec? Ce ar fi de făcut? Poate să faci research, să vezi alte produse sau servicii similare cât costă, să îi întâlnești pe cei care au produse similare, să înțelegi ce diferențiază produsul tău, dacă este un produs unic, este cerere pentru acest produs, etc. Dacă continui să faci asta găsești curaj și inspirație. Realizezi că alții nu sunt cu nimic mai presus decât tine. Sau dacă sunt, atunci vei avea cu siguranță ceva din ce să te inspiri și sa faci la rândul tău ceva diferit.

3)  Mitul că “ceea ce voi spune nu va fi bine perceput” – este o teamă de expunere într-adevăr, atunci când trimiți un email în organizație, când ieși cu un articol în social media, când îți promovezi o idee în care tu crezi foarte tare. Este frica de a ieși în lume. Ei bine, care ar fi soluția? Trebuie să crezi în ceea ce ai dezvoltat. Să ai încredere în tine. Când apeși pe acel buton de send, să ai în minte faptul că dacă vei impacta în bine viața unei singure persoane, merită să apeși pe acel buton mai bine mai  devreme decât mai târziu. 

Care sunt cele 4 metode prin care poți să scapi de sindromul impostorului dacă te regăsești în această categorie a celor 70% dintre adulții care suferă de acest sindrom? Atunci când auzi constant o voce în gândurile tale care îți spune:nu sunt suficient de bun? sau nu ar trebui să fac asta pentru că alții se pricep mai bine?” sau “nimeni nu mă va crede, dacă va fi cineva mai bun ca mine?”

Metoda 1:  Fă un pas înapoi și uită-te la toate realizările tale de până acum – recunoaște că realizările acestea sunt rezultatul unei munci intense și nu au fost generate de noroc (de exemplu, examenele de la școală, sau interviurile de angajare, sau promovările, sau alte realizări importante pe care le-ai avut în viața ta).

Metoda 2: Scrie o listă cu cel puțin 30 de lucruri pozitive din viața ta (crede-mă, ele există, nu ceda până nu le descoperi pe toate!) și retrăiește acele momente, pentru care ai muncit cu siguranță din greu.

Metoda 3: Fii onest cu tine însuți – fă-ți o analiză a punctelor tari și a celor de îmbunătățit, sărbătorește succesul cât de mic este el, practică meditația, învață din greșeli și găsește un grup sau o persoană care să-ți fie aproape, să te încurajeze.

Metoda 4: Schimbă cuvintele pe care ți le adresezi, refrazează; de exemplu, dacă te auzi spunându-ți: “nu sunt suficient de bun”, refrazează prin “pot face orice îmi propun să fac” SAU “nu sunt suficient de  inteligent, refrazează prin “învăț lucruri noi în fiecare zi” SAU “de ce mi se întâmplă asta mie?”, refrazează prin “ce îmi aduce asta bun mie?.

Autor: Gabriela Constantinescu, Trainer, Mindset Coach & HR Mentor.

Mai multe informații despre mine găsești aici:

https://mentoring.mindvibe.ro/gabriela-constantinescu-testimoniale

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Distribuie articolul

Share on facebook
Share on linkedin
Share on twitter
Share on email

Citește mai mult

Urmărește-mă pe social media

%d blogeri au apreciat: